Albul, ca simbol, este opusul negrului si prezentat, de cele mai multe ori, ca lumina in opozitie cu intunericul. Lumina soarelui pare sa fie fara de culoare sau alba, dar, in realitate, este creata din toate culorile spectrului – curcubeul fiind o dovada acestui fapt -, chiar daca avem nevoie de conditii atmosferice speciale sau de o prisma pentru a indoi razele de lumina si a observa cu usurinta acest lucru.
Este asociat cu inocenta, puritatea, perfectiunea, binele, curatenia, noul, exactitatea. Ca si negrul, albul se potriveste oricarei alte combinatii cromatice, iar in feng shui corespunde elementului metal.
Este culoarea laptelui si a zapezii curate, a unei parti a populatiei in comparatie cu o alta parte “de culoare”, a medicilor si asistentelor medicale, iar unii il atribuie regalitatii, sfintilor si ingerilor. In cele mai multe tari occidentale albul este culoarea mireselor, pe cand in Orient albul este semn de doliu.
Este culoarea inceputului, dar si a sfarsitului… a capitularii, dar si a cavalerului salvator sau a porumbelului pacii, a sacrificiului si a virtutii.
Iar daca miresele se imbraca acum in alb, acest lucru se datoreaza Reginei Victoria care, in 1840, la nunta sa, a purtat o rochie alba din dantela, provocand o schimbare in moda europeana, cat si in cea din America, lansand un “trend” la mare cautare si in ziua de azi.
